După schimbarea imperiului, în 1920, castelul a fost cumpărat de preotul din Peșteana, Iacob Samuel, iar până în 1939 într-o aripă a castelului se țineau slujbele religioase ortodoxe. În 1950, castelul era sediul Consiliului Raional, din 1968 era utilizat ca atelier de lăcătușerie, după care a devenit sediul unui spital. În urma lucrărilor de renovare din anul 2007, unele tâmplării au fost schimbate cu tâmplărie PVC.
Din cauza procesului de retrocedare al clădirii, autorităţile locale au evacuat clădirea, lăsând astfel conacul gol. În lipsa unor intervenţii minime de întreţinere, apele pluviale se înfiltrează în clădire şi tavanele castelului au început să se prăbuşească în mai multe locuri.
Pe fațada principală a clădirii originale, puțin la stânga de axa centrală, se află un portic sprijinit de doi stâlpi cu margini șanfretate. Aspectul fațadei principale sugerează faptul că, cu ocazia construirii aripii nord-estice, fațada ornată inițial s-a simplificat.
Pe fațada dinspre curte, pridvorul este flancat de câte o fereastră, cu închidere dreaptă, prevăzut cu ancadramente simple, obloanele acestora fiind vizibile și în ziua de azi.
Ruinele castelului renascentist Martinuzzi se găsesc la câteva sute metri de biserica reformată a satului Vințu de Jos, pe o mică înălțătură la confluența râurilor Mureș și Pianu. Pe locul lor se afla o mănăstire înființată de ordinul Dominican. Când orașul agrar, Vințu de Jos, a devenit proprietatea episcopului Martinuzzi György, dregător al Transilvaniei, acesta a inițiat demolarea mănăstirii, respectiv construirea unui castel din materialul obținut din demolare.
Castelul în stil baroc, din Hodod, se află în centrul satului, lângă drumul național care străbate localitatea. Clădirea are o formă în plan dreptunghiulară și fațada principală spre curte. Fațada dinspre stradă este precedată de o grădină cu flori.
La sfârșitul celui de-al Doile Război Mondial, castelul a fost incendiat de nemții aflați în retragere. De atunci castelul a intrat în degradare, pe acesta efectuându-se doar niște lucrări mici de conservare.
Conacul Cserey-Fischer este situat în spatele bisericii reformate din Tășnad. Clădirea a fost construită în stil baroc în a doua parte a secolului XVIII (1771). Conacul a fost restaurat și a fost încadrat pe lista monumentelor istorice. Astăzi Muzeul Municipal funcționează în clădire.
Redactor șef
